Mi-am dorit o tura de cicloturism cu un cort,sac de dormit,izopren si tot ce contine o astfel de tura spre Marea Neagra.Tura am facut-o singur.Este o tura fara batoane proteice,fara energizante ci doar puterea pe care ti-o ofera organismul in regim de suprasolicitare.
Harta cu traseul schitat de mine pe Bike-Map care este asemanator cu traseul exact.
Partea a doua...
O idee despre cam ce intra in coburi,insa este un minim necesar ce este in poza,in realitate am luat mult mai multe in bagaje.
Noaptea de dinaintea plecarii nu prea am putut sa o dorm...am tot verificat si rasverificat bagajele,bicicleta,...incercam si sa imi instalez o stare pozitiva pentru plecare ...astfel ca la 5 dimineata imi fac cafeaua si apoi la ora 6 ies pe usa si pornesc spre aventura,spre un necunoscut total pentru mine pentru ca nu mai facusem ruta aleasa niciodata...
Ruta aleasa este urmatoarea..:Bucuresti-Calarasi-Ostrov-Adamclisi-Cobadin-Topraisar-Vama-Veche....etc...
Bicicleta este un MTB cu roti de 26" cu crampoane pentru off-road.Nu este un Trekking sau o cursiera astfel ca am mers intr-un regim de chin pe asfalt cam tot drumul.
Apa congelata o pun in bagaje pentru ca stiam ca o sa fie caldura....una infernala asa ca am plecat cu doua bidoane congelate in bagaje..
Ies pe usa,merg pana in bulevardul Iuliu Maniu si constat un vant din fata...imi spun ca poate o fi un curent trecator...insa pana la iesirea din Bucuresti am parte de vant frontal...nu conta ...eram montat cu gandirea pozitiva si pedalam cu placere chiar si pe acel vant...
La ora 7 ies si din Bucuresti prin Popesti -Leordeni....si incepe vantul sa bata cu putere..dar cu putere nu gluma...cea mai prosta zi cred ca am ales de plecare..un vant teribil...insa moralul meu era ridicat si nu-mi pasa nici daca venea uraganul....
Trag de mine cu bagaje in jur de 20kg dupa estimarile mele si ajung in Comuna Frumusani unde observ un super-market insa nu opresc fiinca nu am cu cine lasa bicicleta...
Schimb Judetul Ilfov cu Judetul Calarasi.....
Ajung prin comuna Gruiu si caut disperat un magazin sa beau un suc dulce..gasesc magazin si beau pe nerasuflate o Fanta rece...dehh..lipsa de glucide isi facea prezenta,cumpar si o paine si pornesc la drum...vantul deja imi era dusman si incepusem sa bomban singur...
Deja incepusem sa am oboseala,vantul din fata ma oprea si pe micile coborari astfel ca trebuia sa pedalez si la vale...insist...sfortez putin ...ajung si in Budesti ,un sat plin de tigani dubiosi.Unii tiganusi ma saluta cu Hello altii arunca cu pietre dupa mine..?!?!..sfortez si ies cumva din Budesti si ajung in Soldanul de unde incep sa ma uit dupa scurtatura spre comuna Manastirea prin comuna Luica...Gasesc indicatorul si o iau spre acea ruta...Am un filmulet cu vantul infernal insa nu stiu sa-l postez aici...Si vant,si vant,si vant....eram epuizat de acea sosea intre Luica si Manastirea...vant,efort...si am ramas fara apa...izvoare nu sunt,locuitori nu sant pentru ca este camp...upss..prima problema...
Fac stanga spre soseaua Luica-Manastirea...
Am reusit sa inserez si clipul ca sa va faceti o idee cam cum batea vantul..................................
Al naibii vant....toata ziulica mi-a batut asa din fata.
Ajung in comuna Luica...
Cautam apa disperat...nici un satean pe la porti...nu-mi imaginam ca nu voi mai gasi apa si pornesc asa la drum fara a alimenta cu apa....si rau am facut.A urmat un drum pustiu,ingust cu un vant teribil,fara apa....eram deja epuizat efectiv...semnal la telefon nu aveam...apa nu aveam...deja imi puneam probleme..prima dintre ele era apa....
Am mers ca un bezmetic consumandu-mi aproape toate resursele din organism,fara apa,cu vant,canicula....ajung in sfarsit in aproprierea padurii uriase dintre Luica-Manastirea..observ pe marginea drumului o remorca cu stupi de albine...oh ce bine...imi incerc norocul la acel om si imi da cu placere 1,5L de apa potabila...uhh ce usurare...nici nu-mi imaginam pana acum cat de importanta poate fi simpla apa de baut...Multumesc Costel cel cu albinele din padurea Luica...
Intru in padure...parca am o usurare,parca ma simt ca am atins un obiectiv,eram la adapostul padurii si imi era super bine,cel putin mental..apa aveam asa ca poposesc putin in mijlocul padurii la un popas.
Imi desfac coburile pentru prima oara si imi scot o conserva de peste si niste cabanos si infulec proteine ca disperatul....
mmm...simteam epuizeala si lipsa mancarii astfel ca ma hidratez..apa,mancare,apa....
...........................................
In loc de un izopren simplu din burete,mi am achizitionat o patura izopren astfel ca o pot intinde frumus in padure spre a savura mancarea....
Se odihneste si Bucifal...
Un selfie cu aparatul foto cu delay de 10 secunde..
Selfie cu aparatul foto setat la 10 sec....aparatul pus pe o craca...
O ciuperca pozata cu un efect de imagine
Ciuperca si Bucifal pozat cu un efect de imagine...
Hidratat si mancat pornesc iar la drum.Pedalez iar prin vant si canicula....nu mai erau nici pomi,nici sate,nici apa...nici nimic...totul de un pustiu nemarginit....Aici deja ma incearca sentimentul de renuntare...Vantul era cel mai mare dusman apoi apa,apoi soarele...Nu mai stiam cum sa mi asez fundul pe saua cea tare si aveam deja un discomfort teribil...nu mai imi gaseam curajul sa continui...
Ma opresc...Vad o combina care recolta rapita si ma opresc efectiv in mijlocul drumului si imi evaluam situatia...Apa iar se terminase...vantului deja ii facusem o poezie dedicata cu Futu-te-n Gat,si Mortii Ma-tii....si cantam si spuneam in continuu acea poezie...
Momentul de epuizare din cauza vantului....nu stiam cum sa mai stau in sa si nici cum sa inving acel vant...
Descurajat,descumpanit,epuizat...si fara apa..
Mi am tot refacut mental parcursul drumului si ma gandeam sa renunt,...era deja ora 17...daca ma intorceam inapoi imi lua alte 10 ore pana acasa plus rusinea ca nu am razbit...m am auto remontat spunandu-mi ca sunt in stare de mai mult si ca nu mi se poate intampla nimic rau si ca trebuie sa continui....si plec la drum iar fara pic de apa dar cu o motivatie mult peste puterile unui om normal ca si perceptie...
Sfortez...simt ca imi consum din propriile resurse dar fortez....si fortarea mea da roade...ajung cu ultimele resurse in comuna Manastirea.Uhh al naibii vant ...am scapat de el in comuna asta...
La primul magazin beau o coca cola cred ca si un Sprite...eu care nu beau de fel tampenii dastea...Corpul imi dicta ca este lipsa de glucide...Am baut sucurile si ma gandeam cat mai am pana in Calarasi...mult nu ar mai fi insa vantul firar el sa fie nu tinea cu mine...imi venea sa ma opresc acolo...
Cumpar de la magazin niste branza si niste rosii si niste castraveti...mananc o rosie cruda ca pe un mar spre deliciul localnicilor care se uitau la mine ca la muzeu..impachetez si plec spre Calarasi.In sinea mea ma remontez si imi spun ca pot si mai mult chiar daca vantul imi crea probleme sau soarele ma topea imi tot spuneam ca pot mai mult...Si am plecat mai departe spre Calarasi..
Mai opresc langa un lac,mai fumez o tigara,mai asez o bluza pe sea,mai casc ochii....
Alt popas langa o troita.Gasesc o localnica si cer niste apa de baut si multumesc apoi continui drumul....
Barza....
O barza cu pui...
Am schimbat palaria cu sapca pentru ca era fleasca
Selfie....Din cauza soarelui si a ochelarilor facusem o mica rana la nas...ustura dar nu se moare din asta...
Bucifal la odihna si el.....
Trec prin comunele din drumul meu ca bezmeticul....parca eram Rocky si imi reveneam din pumni....merg,merg...nu vedeam si nu mai auzeam nimic...stiam ca fortez si ca deja imi consum din resursele mele de energie insa sfortez...aveam o tinta..Calarasi-Ostrov...
Desi pe drum relativ plat gen cum facusem in urma cu cateva saptamani 182km intr o zi....astazi vantul mi a fost dusmanul de moarte....dar nu m am lasat si am fortat chiar daca nu mai puteam...
Intr un final ajung si la indicatorul cu CHICIU BAC....vai...cica 14 km...era ora 20.30...si eu la Bac am ajuns in secunda 59 cand se schimba ora 22...ultimul Bac...
Sa-i injur pe astia cu drumurile lor ...ca acea centura a Calarasului mi s a parut ca are 30km cel putin...poate din disperarea mea ca nu mai ajung sa trec Dunarea...
Indicatorul mincinos...Ora 20.30....
ora 21.59
ora 22.00 si urc pe Bac sa trec Dunarea...noaptea..
Mijlocul Dunarii noaptea...in fata malul Romanesc....
Celalalt mal..Silistra Bulgaria...
Cobor de pe Bac,este ora 22.30...bezna...Trec pe langa vama cu Bulgaria ,trec pe langa Cramele Ostrov si caut un loc sa-mi pun cortul...ohh..greu..intuneric bezna...lanterna mea nu este soarele de pe cer...Sunt epuizat.
Urc niste dealuri...primele dealuri si imi pun capac.Zaresc un drumulet printre niste vita de vie care coboara mult...un drum off-road abrupt cu paienjeni si muste si tantari..Cobor acel drum ca nu mai rezistam...in 10 min intind cortul si leg pe Bucifal de cort si ma bag la somn...Nici nu am mai putut sa mananc.Somn instant.
Peste 17 ore de mers...epuizat...deh..
Cortul il montasem la 50m de Dunare..Aceasta imagine este de dimineata...Vreau sa mentionez ca si noaptea si dimineata nu mi -au ajutat nici Mortii Ma-tii nici Gura Ma-tii la tantarii de Dunare...Niste tantari infernali...Dar la cat eram de epuizat nu am mai putut sa-mi dau palme si i am lasat sa guste sprite si coca cola din mine...sper sa faca Kancer tantarii...
Dimineata alte probleme in afara de tantari.Campasem la 100m de o cabana al unui paznic..ala a dat drumul la niste caini si cu lanterna incepuse sa urle spre mine...
Am sarit din cort si pe alte melodii de Mortii Ma-tii la tantari am strans totul in 5 min...si dai si fugi la deal...pe coclauri off-road ca sa ajung la sosea...
Ajung la sosea gata obosit...muschii neincalziti si fortati la deal de nevoie m au facut sa ma opresc.efectiv.poze la Bucifal...
Saracul Bucifal a tras ca un adevarat cal de rasa pura...desi este marginalizat ca si firma....
Alt selfie cu delay 10 secunde..............................................................
ora 6.00
Simteam nevoia de o cafea...cautam din priviri un locsor unde sa pot pune primusul sa-mi fac o cafea si sa mananc ceva...
Urc primele dealuri si ajung in Ostrov...Nustiu ce tampenie am avut in cap in secunda aceea si am luat-o prin Ostrov la 6.00 dimineata...pustiu...
Intrarea in Ostrov...
Ajung la izvorul de la intrare in Ostrov...pai sa alimentam cu apa zic....beau si eu apa pana aproape mi se face rau...
Dupa ce ma satur de apa,ma si spal putin pe fata,la subtiori cu sapun apoi privesc in stanga acelui izvor.Pe un pom urias o pancarta cu APA NU ESTE POTABILA>.....what?...
Dar nu mi-a mai pasat.eram baut,spalat si nici ca imi mai pasa ca nu era potabila....
Apoi cobor in tampenia din capul meu in Ostrov ....ma plimb putin ajung in capat si apoi imi spune cineva cum sa ies iar la sosea....
Nici nu stiu cum sa exprim durerea...o panta cu inclinatie de 23 la suta, impingand o bicicleta de 50kg.....nici nu stiu de cate ori m-am oprit....
23 la suta inclinatie vreo 200m.......si apoi inca 23 la suta inclinatie dar off-road...vreo inca 500m pana in soseaua principala.
Am inceput ziua cat se putea de bine...cafeaua nu o bausem,...de apa nepotabila eram plin...macar eram spalat.Gasesc o groapa.O groapa efectiv uriasa langa marginea drumului..Un fel de cariera de lut sau nisip unde isi facuse randunelele cuiburi...Cobor in ea si imi scot primusul, pun apa la fiert si ma apuc sa mananc...branza,rosii,castraveti.
AHH....si binemeritata cafea dupa peripetiile diminetii...in sfarsit cafea.Mananc,beau cafeaua.
Apoi pornesc iar la drum...Urc,cobor,urc,cobor si ma apropii de Dunare iar...
Drumul deja incepuse sa-mi placa...pustiu si valurit si cu multi pomi...
Un selfie cu aparatul foto pe mijlocul drumului...
Deja starea de suferinta din cauza vantului de ieri imi trecuse....noaptea nedormita parca nu mai conta ....savuram peisajul si nu mai ma durea nimic.....
Dunarea,Eu si Bucifal...
Pedalez cu placere prin mirifica Dobroge...Imi place fiecare metru,fiecare pedala....Ajung aproape de manastirea Dervent.Chiar inainte de urcarea spre ea pe partea dreapta zaresc ceva mirific...Un lac plin cu Lotusi albi infloriti....waw...
Ma incarc energetic si incep urcarea...urc si urc...si ajung la manastirea Dervent...Vroiam apa...chiar aveam nevoie de apa...
urcarea spre Dervent....
Si ajung si sus la Dervent.Apare problema ca nu-mi pot lasa bicicleta singura afara si nici o tinuta adecvata nu aveam pentru intrarea inauntrul lacasului .Vorbesc cu un preot care era afara.Ma intreaba de unde sunt,ce fac,unde ma duc,si ...surpriza.Imi spune sa las bicicleta in supravegherea lui si ca sa nu-mi fac probleme pentru tinuta si sa merg sa iau apa de la izvor caci un biciclist ca mine nu poate merge la costum si a mai spus cateva aprecieri la adresa mea ...Multumesc acelui om..intai om si apoi preot.
Locoatia este de o frumusete rara...Nu ca este un locas religios ci pur si simplu este locatia,constructiile si oamenii foarte frumosi...poate asa am nimerit eu atunci....nustiu..universul a lucrat pentru mine si mi-a ajutat sa ma incarc enorm de mult pentru drum..Si fizic si mental...plus ca am luat si apa.
Imagine din gradinile din Dervent....
Imagine din gradinile din Dervent.....
Biserica din Dervent......
Gradini din Dervent....
Aici am intalnit o amfora uriasa...In amfora se afla aghiazma si fiecare isi ia cat doreste fara coate,fara imbranceli,fara jandarmi....ceva foarte civilizat...
Un micut monument in gradinile din Dervent....Nu sunt habotnic nici macar crestin practicant insa nu pot sa nu recunosc incarcarea si fizica si energetica care mi a oferit-o acest loc.Plus ca multumesc iar omului si preotului sau entitatii care o fi fost care a stat langa bicicleta mea.Si era ziua de Rusalii.
Poza cu maimuta la biserica....
Nesperat de fericit ca aveam apa.....
Gradini prin Dervent....
Plec de la Dervent si incep sa urc...si urc...si urc...si urc..am insisistat pe urcarea asta pentru ca era prima mai seriaosa....nici nu stiam ce ma asteapta.....
Gasesesc si singura borna noua de pe drum....restul sunt albastre rupte sterse sau indescifrabile ....pana in Constanta...
Aici am vrut sa pozez ca am 27 de viteze 9 pinioane si 3 foi...si eu urcam pe 1-1...intaia cu intaia...
Peisajul compenseaza pe deplin efortul.Terase cu vita de vie frumos ornamentate pe dealurile de imprejur.
Cum sa nu te bucuri cand vezi asa ceva.Se poate spune ca pentru cei ca mine,trubaduri,cicloturisti,am atins Nirvana cu acest peisaj...
Bucifal pregatit mereu de catarari prin Dobrogea.Stiu ca ii este draga si lui Dobrogea caci nu a cedat ......
Mergem ce mergem si ajungem si la tizul lu Bucifalul meu....un calut....Al meu Bucifal cam sfiit sta cu un picior de plecare....
Bucifal si tizul lui....
toti 3..!!!
Dobrogea este minunata,cred ca toti ar trebui sa o vizitam macar o data in viata la pas nu din masina caci vazuta din masina se pierde tot farmecul si mirajul ei.
Vantul tot din fata adia doar ca acum erau vanturile Dobrogene care sunt prezente in orice zi si nu ma deranjau.Vita de vie din zona Ostrovului se terminase si in locul ei au aparut livezi enorme pe partea stanga cu piersici si pe partea dreapta cu ciresi si caisi.Piersici si cirese....ce imi puteam dori mai mult???
Inspre comuna Baneasa ma intalnesc cu dealuri serioase...dealuri cu inclinatie mare.Urc pe Bucifal si refuz sa fac push-bike...Si dai si lupta...
Ma resimt serios la urcarile astea si incep sa bomban,sa vorbesc singur sa injur sa....Urcarile erau si in curbe de 90 grade.Ca sa va imaginati cum sunt urcarile de dinainte de Baneasa am sa spun ca tirurile urcau tot cu 5-6km/h cam ca si mine...
Si dai si lupta...
Mi-au iesit pe nas urcarile alea...Nu exagerez cu nimic si spun ca lumea care cobora dealurile cu masina imi faceau poze...parca vazuse un cosmonaut...unii aplaudau,altii imi aratau degetul mare in semn de ok...ba chiar ma opreste un jeep luxos si ma abordeaza in engleza nestiind ca sunt roman.Ma intreba cum sa poata sa-i inspire si ficei lui o pasiune ca a mea.Pustoaica era o tipa de vreo 17-18 ani rebela care avea ocupatii cam dubioase in vederea lui taicasu....
Am incercat sa-i explic ca ar trebui sa se auto inspire singura si ca nu este un hobby tocmai potrivit pentru o pustoaica si ca presupune mult efort.In afara de efort iti mai trebuie si o buna orientare,logica,tarie de caracter,si multe altele....Nu este precum pescuitul sau jocul de carti.
Urc si iar urc parca nu se mai terminau urcarile...Imi tot spuneam ca dupa urmatorul deal sau urmatoarea curba am sa vad drum plat sau macar o coborare....
La un moment dat zaresc fugitiv un indicator cu indicatia de Manastire..eram deja obisnuit vizual cu aceste indicatoare si aproape ca nu le mai bagam in seama....insa ce vad scris mai jos pe indicator imi starneste atentia si opresc brusc si ma intorc inapoi sa mai citesc o data..... scria Canaraua Fetii -Arie Protejata....wow...wow ...wow..
In padurea Canaraua Fetii convietuiesc multe specii de pasari rare si protejate cum ar fi Acvila de camp,Uliu,Bufnita,Barza alba,Ciocanitoare vezuie,Privighetoare,Mierla,...mai multe gasiti pe Wikipedia daca doriti.
Zona este superba,are in jur de 6000 de hectare si are mlastini,paduri,grote,.. arata ca un mic canion si din cate stiu se intinde pana adanc si in Bulgaria..
Despre legendele care se invart in jurul ariei Canaraua Fetii se spune ca a fost vazuta Fata Morgana...
De altfel un calugar ar fi descoperit o biserica foarte veche de la inceputurile crestinismului la noi in tara insa se pare ca si calugarul si orice poza sau indiciu au disparut fara urma.
Se mai spune ca in perioada cotropirii turcesti, fecioarele se ascundeau in grotele din Canaraua Fetii.Din ce cunosc stiu ca turcii au descoperit grotele si au necinstit fecioarele gasite apoi le aruncau de pe stanci..
Canaraua Fetii.Un loc de basm,feeric...Un loc de care nu stie multa lume si chiar ma bucur ca manelistii nostrii nu au aflat despre el...
Canaraua Fetii.Un loc incarcat de mister si cu multe legende.Ma bucur enorm de mult ca am zarit acel scris micut pe acel indicator...
Am sa revin candva aici pentru o perioada mai lunga caci merita fiecare fir de iarba admirat.Un loc neatins de civilizatie de o viginitate si frumusete rara.
Mai urc cateva dealuri si ajung in sfarsit in comuna Baneasa...Greu la deal cu Bucifal incarcat.....
Intrare in Baneasa.
Constat ca toata comuna Baneasa este in panta ascendenta Uff...asa ceva...sa nu existe un singur metru de plat...iar bomban si caut un magazin sa beau un suc dulce ca dupa atate urcari ma luase cu lesin...
Gasesc un magazin.Tot in panta si el.Eu nici nu stiu cum le sta portile la oamenii aia inchise..Cred ca nici platit nu as face o casa intr-o panta...Infine...imi iau o fanta si niste paine si mancare pentru mai tarziu si stau sa savurez sucul.
Am iesit la un suc taman pana in comuna Baneasa..........
Aici patesc primul incident neplacut si anume o rafala de vant mi-l tranteste pe Bucifal cu bagaje cu tot pe jos.Vai...vai...imi cad lucrurile de prin coburi,sticla cu apa o ia sanatos la vale si ma apuc sa alerg dupa ea...faze de cascadorii rasului...copiii radeau,eu transpirat si plin de nervi imi musc limba ca sa nu le zic nimic si ma intorc la Bucifal care era ...pe jos.
Ridic bicicleta si costat ca aripa de fata se desprinsese din furca si era pe jos....de altfel lupa lanternei de pe bicicleta se desprinsese si ea si era cioburi...Ma apuc sa strang bombanind singur si plec cu nervi si cu rusinea patita...si iar urc....deja injur..unde pana mea tot urca nustiu....aveam impresia ca o sa depasesc Luna in inaltime la cat urcam...
Ajung sus si ma opresc sa mai consult harta...O harta clasica de hartie.Vad ca din Negreni se face un drum spre Negru-Voda si imi propun sa o iau pe acolo asa ca incalec si ajung in Negreni.Nu gasesc drumul spre Negru-Voda,nefiind indicatoare in comuna aia si ma enervez.Cand ies din Negreni deja eram furios.O zi cat se poate de proasta nimic nu-mi iesea,parca toate lucrurile imi ieseau aiurea.
Mergeam agale prin soarele torid si ma indreptam spre Ion Corvin...era ora 18 cred..Pe partea dreapta observ o padure...o padure tanara si una batrana care erau despartite de un izvor.Ma opresc si in secunda urmatoare imi spun gata....aici opresc.Si bine am facut caci ce a urmat mi-a incarcat bateriile si moralul la maxim.
Intru in padurea tanara nu in cea batrana si despachetez.Intind cortul si fac cateva poze.
Locatia este ceva de vis.O padure tanara cu iarba uscata si afanata.Un paradis de 5 stele daca as putea spune pentru cei care campeaza cu cortul wild.
Undeva in mijlocul pozei se afla cortul instalat.Poza este facuta de la aproximativ 100metri de sosea.Cam asta se vedea.Eram camuflat perfect si speram la o odihna maxima.
Acea padurice era rasplata pentru urcarile si nervii care i-am avut inainte si dupa comuna Baneasa...O padurice perfecta fara tantari,fara muste,fara gunoaie si cu un izvor in apropriere la vreo 200-300 metri..Nici nu mi putea dori mai mult.Ma felicitam singur pentru ideea de a ramane aici.
Acea urzica uriasa din fata cortului am luat-o de cateva ori pe picioare sau maini dar nu eram deranjat prea tare de ea si am lasat-o exact cum am gasit-o.Vreau sa spun ca nu am rupt nici macar un fir de iarba din acea padure.
Spatele cortului.
Imi desfac bagajele,coburile si le aranjez in cort...Eram incantat si bucuros.Imi trecuse nervii instant.
Cortul este unul de 2-ua persoane cu dubla tenta si ferestre din plasa pentru tantari.Sacul este unul de vara sau intermediar cu 10 grade limita de temperatura insa nu am avut probleme.Izoprenul este defapt o patura izopren mare de 1,70 pe 1,40 care este superba de dormit pe ea.Stransa este un cilindru micut de 30cm cu diametrul de 10cm..In fata cortului in dreapta jos se observa un tenes sau pantof sport.Am fost la acel izvor sa-mi spal hainele si sa ma spal si eu si unul din tenesi se udase calumea astfel ca un tenes il bag in cort si unul il las afara cu speranta ca pana a doua zi se va usca..gresit...nu a fost uscat si am plecat cu unul ud si unul uscat.....dar nu-mi pasa..eram liber.
Imi scot hainele si merg la acel izvor si cu cateva plicuri de sampon imi spal hainele si le intind pe Bucifal la uscat..Ma spal si eu si deja parca renascusem..
Un scurt clip cu camparea in padure.Muzica am avut gratis datorita unor pasari foarte guralive dar placute la auz.De altfel am aflat abia dupa venirea acasa ca in acea padure sunt Vipere insa nu ne-am deranjat reciproc.Am auzit doar niste mistreti noaptea insa nici ei nu m-au deranjat...
Seara vine rapid cand esti intr-un loc placut...Nu ma mai saturam de acea padure...respiram libertate si aer de Dobrogea.Scot primusul si ma apuc sa gatesc....
Primusul este un Camping gaz de vreo 300ml parca, cu un arzator simplu care se strange compact..Primusul l-am folosit in fiecare zi timp de o saptamana si dimineata si seara si pentru cafea si pentru mancare si abia am consumat jumatate din butelie...
Si ca sa fie o seara perfecta imi fac o fasolica cu carnati la mini ceaunul meu de aluminiu.....Nici nu vreau sa va fac pofta insa acel miros mi-a ramas adanc intiparit in memorie.Un miros de fasolica cu carnati era incununarea acelei seri perfecte...
fierbe,o las putin sa scada apoi adaug niste carnaciori........mmmm
Imi instalez lustra in cort.Acea lanterna de la bicicleta careia i se sparsese lupa in comuna Baneasa....
Ma bag in camera de lux...5 stele plus...si ma apuc de fiesta....Fasolica cu carnati,branza,rosii,castraveti.....si multa apa...
Nefiind munte nu-mi fac probleme din cauza ursilor ca si la munte care pot veni peste tine in cort si mananc in cort...
Dupa acea masa copioasa urmeaza somn.Un somn foarte placut si odihnitor.Pe timpul noptii nu am avut probleme si m-am odihnit extraordinar de bine...
Dimineata ma trezesc pe la 5 fara alarma fara nimic.Complet odihnit.Ma apuc de cafea..chiar in fata cortului...mmm..o dimineata perfecta...cafea,odihna...chiar nesperat de multe lucruri bune asa de odata...
Imi beau cafeaua...si deja parca incepeam sa regret ca trebuie sa plec....insa cu greu ma apuc de strans...fara graba,fara nimeni care sa ma alerge fara caini fara nimic...intr-o liniste absoluta si cu o lene uriasa ma apuc de strans...
Strang absolut tot ce am facut mizerie si le pun intr-un sac de gunoi si apoi in coburi cu gandul sa le arunc la primul cos de gunoi...Ii multumesc naturii pentru primirea prietenoasa si apoi plec la drum.
Ies in soseaua principala si mi se arata o imagine intre tenebru,mirific,macabru si spectaculos...un show al naturii de dimineata.Ceata deasa si pustiu..
Abia dupa cateva ore se ridica ceata...o ceata deasa de nu imi vedeam nici roata la Bucifal..Aici am pozat cand a iesit soarele si a risipit-o...
Merg pana gasesc indicatorul cu Manastirea SF,Andrei...Ma abat putin de la drum si vizitez pestera Sf Andrei.Unul din primii apostoli ai lui Isus care prin pelegrinajele lui a adus si la noi in tara Crestinismul...
In pestera.............................
Intrarea in pestera.Acel turn de biserica este un cilindru sapat in stanca care corespunde cu interiorul grotei....
Si biserica de la Sf Andrei...........
Plec cu un sentiment placut...bucurasem ochii cu ceva deosebit.Nu am simtit ceva presiune din partea calugarilor de pe acolo...atmosfera a fost una calma si parca un pic ireala.....insa mi-a placut...
Ajung in comuna Ion Corvin,,,o comuna parca din alta lume...pe toti stalpii steaguri tricolore ,chiar si in curtile oamenilor erau steaguri la aproape fiecare casa....nu am inteles patriotismul lor de unde venea insa recunosc ca am fost placut surprins....
O grota prin Ion Corvin....bineanteles cu steagul tricolor deasupra...mare mi-a fost uimirea cu comuna asta...inca nu mi-am dat seama care este explicatia....
Vizavi de acesta mica grota din Ion Corvin se afla un izvor...Cobor la izvor si alimentez cu apa pana la refuz...ohh..Dobrogea te IUBESC pentru izvoarele tale....
Ies din Ion Corvin si drumul este de o frumusete ireala...nici o poza si nici cuvintele nu pot descrie momentul sau imaginile vazute...Observ alte indicatoare spre Manastiri insa nu ma mai abat de la drum...
Cobor un deal extraordinar de lung si frumos si ajung aproape de Adamclisi...Privesc orizontul si ma astepta o urcare...uhh..zaresc un indicator spre o manastire si ma opresc sub umbra unui nuc...
La zoom maxim pozez Manastirea SF.Filip..se pare ca este in reconstructie....sau in extindere...nu am mai urcat pana la ea....
In stanga acestei Manastiri care se afla inainte de urcarea spre Adamclisi se gaseste o cariera de Caolina care este si ea abandonata....pacat...nu am mai facut poze caci imaginea era dezolanta....
Si ma apuc sa urc spre Adamclisi...si dai si lupta.Pe urcare pozez niste ziduri Romane vechi si apoi urc si urc....
Il mangai pe al meu Bucifal,si il rog sa nu cedeze....fortez si urc doar pe el fara push-bike........
Aproape de intrarea in Adamclisi zaresc varful monumentului Tropheum Traiani...si cu zoom maxim 32x cred il pozez....
Ajung in sfarsit sus....dar ca si in comuna Baneasa constat ca si Adamclisiul este tot o comuna doar in urcare....uffff
Ajung la primul magazin si imi cumpar apa la un bidon mare de 2 litrii cateva sucuri dulci niste mancare...imi cumpar niste salam si imi fac cateva sandwich-uri rapid stand pe un scaun....
Mancam si apare o copilita care ma saluta cu un Hello...ii raspund buna insa nu cred ca a perceput romana mea si se tot fastacea pe langa mine fara sa ceara nimic...intru in magazin si ii cumpar 6 ciubucuri si i le ofer...incepuse sa imi spuna o poezie....nu mai eram in stare sa ascult...instant ne-a bufnit plansul pe amandoi...aproape am vazut lacrimi in ochii acelei copilite...mi-a multumit si a plecat...pana si mie mi-au dat lacrimile din cauza ei....o copila simpla si modesta care a intalnit un trubadur...insa ne-am facut ziua frumosa amandoi....
Mancand din acel sandwich...apare si un pui de pisica....si se uita si ea lung la mine si aproape ca imi cersea atentie...Nu am putut rezista si am scos salamul din sanwich si i l-am oferit ei...Si am mancat amandoi..eu painea si ea salamul...eram impacati amandoi...
Plec din Adamclisi si iar urc pana intalnesc indicatorul spre monument...nu mai ma abat de la traseu si imi continui drumul....
De altfel aveam sa revad monumentul peste o saptamana....
Dobrogea....un taram de vis....nu i-am gasit inca nici un defect... este o zona draga mie...........
Pur si simplu Dobrogea...
Bucifal la odihna....
Mergand incet pe urcari la un moment dat zaresc langa drum o potcoava...imi spun wow ...opresc si il inobilez pe al meu Bucifal cu potcoava gasita..
Bucifal si potcoava norocoasa...
Am spus potcoava norocoasa pentru ca ma decisesem sa o pastrez.Am prins-o cumva de laterala coburilor si am mers pret de 50-60km cu ea.Cred ca pe o coborare mai abrupta pe undeva am pierdut-o.
Poate o fi fost norocul potcoavei sau poate doar comfortul meu psihic insa ma simteam ca Pegasul Inaripat si zburam pe dealuri.
Cand am pierdut acea potcoava incepuse sa se cam termine si norocul meu.Voi descrie amanuntit la momentul respectiv.
O coborare splendida aproape de intrarea in Deleni...De altfel aici am si un filmulet.......
clipul video cu o coborare.....
Coborarea a fost una destul de lunga..inainte sa-mi vina ideea de a filma tipam cat ma tineau plamanii de tare.........I m FREE............
Soseaua serpuieste printre dealuri.Dobrogea...un taram minunat.
Gasesc alt indicator spre o manastine care pare interesant de urcat spre ea printr-o padure,are si un mic izvor la poalele urcarii insa nu ma mai abat din drum...
Drumul este pazit de nuci pe marginea lui pe bucati de zeci de km....
Intalnesc in mijlocul pustietatii o padure si in padure gasesc un Resort...nustiu nici acum ce este acolo.Parea ca exista niste hotelui sau ceva statiune de odihna.Era ingrigit destul de bine pentru locul unde se afla...
Drumurile valurite.Urca,coboara,urca,coboara...nu este timp de plictiseala.......
Nuci si dealuri cat vezi cu ochii pana la orizont.
Cum spusesem mai sus la intrare in Cobadin constat ca am pierdut acea potcoava norocoasa si rau mi a parut dupa ea.De aici si norocul meu a luat-o pe un alt drum caci aveam sa intalnesc alte incidente neplacute.
Intru in Cobadin incercand sa gasesc ruta spre Topraisar...Ma pierd putin si intreb un localnic despre ce si cum...Acest localnic ma saluta cu Hello..ii raspund in romaneste cu Buna ziua ...ii spun ca sunt roman si caut drumul spre Topraisar...imi explica omul in romana toata treaba apoi la sfarsit ne luam La revedere si ma intreaba..."Dar din ce tara esti?"...pana mea..doar vorbisem in romana cu el...Am zis si eu Spania sa multumesc omul si am plecat...
Un erou local care pare tare indragit de localnici pentru ca are propria statuie in localitatea lor.
Trec de centrul Cobadinului si chiar in dreptul la aceasta Geamie fac o pana...uhh...pe acea straduta se certau niste tigani intre ei,nustiu ce aveau de impartit intre ei insa eu aveam camerele si sculele la bicicleta tocmai la fundul unuia dintre coburi si nu puteam rasturna toate nebuniile pe strada ca era cam dubioasa zona...
Soarele arde cred ca erau 40grade...o caldura cumplita,eu aveam pana la roata fata si mergeam pe langa bicicleta.......ohh potcoava...de ce m-ai parasit....
In dreptul unui depozit de cherestea vad ca intra in curte proprietarul si il rog sa-mi permita sa intru si eu pret de 10minute ca sa mi repar pana la bicicleta...Imi spune intr-un sictir total sa stau la poarta in soarele ala si sa o fac acolo daca vreau...ok..era bine si asa decat in strada cu dubiosii care se certau pe acolo..Imi repar pana si cu ultimii 20-30ml de apa inmoi sapunul ca sa dau pe cauciuc pe interior ca sa se aseze cum trebuie pe janta..apa nu mai aveam...rog pe proprietarul depozitului sa-mi dea si mie putina apa de baut insa acesta refuza si imi spune sa plec mai repede..Ok..ii multumesc si plec...
Caut un magazin si imi cumpar un bidon de 2 Litrii de apa rece...mmm
Gasesc drumul spre Topraisar,un drum execrabil pentru masini insa pentru al meu Bucifal este bun..
Prin comuna Osmancea gasesc un Bucifal mai mic...o ruda de gradul 3-4 al Bucifalului meu...Se uita magarusul la mine de parca aterizase Martienii...a stat si s a uitat asa la mine 5 minute cat am fumat eu o tigara.Gasesc un localnic si vorbea turceste...singurul locuitor care il gasesc si acela vorbea turceste...dehh potcoava pierduta....il rog cu mana prin semne sa-mi dea niste apa de baut si acesta imi da dupa care incepe sa povesteasca ceva...dau si eu din cap si aprob...ne luam la revedere...imi spune ceva Gulem,Gulem...cred ca e de bine si plec mai departe....
Ajung in comuna Mereni si gasesc un frumos monument cinstind eroii din primul razboi mondial.
Si un preot care a luptat pentru armata Romana tot in primul razboi mondial........
Ajung in Topraisar si caut un peco sa beau un suc..apoi intreb un localnic cum pot ajunge direct in Tuzla din Topraisar...Localnicul imi spune ca nu a iesit de 40 de ani din localitatea lui si nu stie ce si cum...Cum pana mea sa traiesti o viata si sa nu mergi doua comune mai sus sau mai jos...infine..
La mine pe harta de hartie...clasica imi arata un drum care merge din Topraisar spre Tuzla prin comuna Biruinta.....pe google map nu arata decat camp..atunci nu aveam google map la mine ci doar harta rutiera cea clasica..
Cam asta arata Google Map.....insa eu aveam harta clasica de hartie si mie imi aparea un drum intre Topraisar si Tuzla...
Ajung in comuna Biruinta si surpriza..se termina asfaltul se termina si drumul...Ce fac acum...apuc un drum de pamant si urc pe acolo..merg vrun km si gasesc 4 stane cu vreo 20 de ciobanesti....uhh...se iau cainii dupa mine si o rup la fuga pe Bucifal...pedalam la vale cu toata viteza posibila sa scap viu cumva de fiarele alea...
Telefonul descarcat complect nu mai puteam suna...doar baterie la aparatul foto mai aveam putina...
Intreb un localnic putin abtiguit daca exista un alt drum spre Tuzla si imi spune sa-l evit pe cel cu stanele caci nu a iesit nimeni viu de pe acolo...Imi indica in mare un traseu care il avea el in cap si incerc sa memorez ceea ce imi spune...si plec la drum prin campuri...
Drumul parea ok...un pietris maruntel doar ca era urcare....si merg si mergsi tot merg.....
La un moment dat se inclina in toate partile drumul...si in sus si in jos si in laterale....si merg si tot merg...
Deja era tarziu si apar niste drumuri in Y....si mai multe intersectii de drumuri....wow ce fac acum..?..Logica mea imi spune sa o iau pe drumul mai batatorit sau mai circulat crezand ca fiind un drum mai principal ajunge undeva...
Pietrisul maruntel dispare si toate drumurile sunt doar de pamant...apar alte intersectii in Y in X in toate literele alfabetului si ma pierd complet...ce fac acum...gps nu am,harta nu ma ajuta cu nimic..iar drumurile par toate la fel...incerc sa urc cumva in varful unui deal si de acolo poate zaresc un drum care duce spre vreo asezare omeneasca....
Din pacate nu zaresc nimic...tot orizontul era la fel si in fata si in spate pe zeci de kilometrii...Imi intrase panica in mine...eram in a middle of fucking nowhere......Se lasa seara si eu eram pierdut pe campuri...drumurile se intersectau haotic si nu stiam pe unde naiba sa o mai iau....
La un moment dat se termina si drumurile de pamant si apar drumuri prin grau efectiv.....unde pana mea sunt......off potcoava mea norocoasa unde esti????Ma opresc sa imi calmez panica...ma uit la Bucifal si il rog sa ma ajute cumva sa iesim de acolo cu bine...
Ma intorc inapoi la intersectia unor drumuri de pamant si incercam sa gasesc o logica cum sa ies de acolo....zaresc pe jos urma proaspata de la o bicicleta...verific urmele prin comparatie ca sa nu fie tot urma bicicletei mele si vad ca nu este de la a mea....Ma hotarasc sa urmez acea urma....si merg dupa acea urma zeci de km...daca facea stanga faceam si eu...cred ca si daca mergea in cerc mergeam si eu pe acea urma ca trebuie sa duca undeva......si bine am facut ca ma dus intr-un sat Mosneni de unde am iesit pe o sosea care duce spre 23 August....
Cam asa arata borseta cu actele si ce mai aveam eu prin ea....hainele si coburile aratau la fel...din mine nu se mai vedea decat albul ochilor ....
Am reusit.....La apusul soarelui gasesc soseaua care duce spre comuna 23August...Rasuflu usurat ca nu mi-am lasat oasele prin pustietatea aia.....
Ajung in comuna 23 August si ies in drumul national care duce spre Constanta sau spre Mangalia...Decid sa fac dreapta spre Mangalia si merg asa pe noapte cu farul,stopul,vesta....Aveam o foame de lup.Din Ion Corvin de unde incepusem dimineata pe ceata aia la ora 6 si pana aici nu mancasem nimic decat 2 corcoduse si 8 litrii de apa..Decid sa fac stanga spre Neptun,speram sa gasesc un fast food ceva sa mananc caci de gatit nu mai eram in stare...Nu gasesc fast food si nici locuri bune pentru pus cortul...multi turisti nemti prin Neptun si un aer mult prea sofisticat pentru mine...
Pozez calestile astea albe transformate in taxiurile statiunii.......
Ma opresc cu Bucifal langa un taxiu care isi astepta clientii si conversez putin cu birjarul..Imi spune ca este din Cobadin si ramane uimit de drumul care l-am facut cu Bucifalul meu...
Eu si Bucifal dupa un drum lung cu multe peripetii , ne odihneam putin.....
Decid sa plec spre Mangalia cu gandul sa mananc ceva prin Mangalia si apoi sa gasesc un loc de campare wild prin 2 Mai....
In Mangalia o iau direct spre 2 Mai...nu am mai mancat....
Depasesc muzeul maritim si ma opresc la o tigare pe marginea drumului...ma uit in spate si observ venind din spate un biciclist cu o bicicleta tohan ceva si cu 3 lazi mari de banane pe portbagaj dar cu flori in ele....Il salut si intreb si eu daca mai e mult pana departe.....
Ma imprietenesc cu omul,afla de unde vin si imi spune ca este proprietarul unui Camping in Vama-Veche...Si imi spune ca are o casa in 2 Mai si ca sa mergem pana la el sa lase bagajele si apoi ma conduce el pana la Campingul lui...Merg la el acasa si ma serveste omul cu niste dovlecei prajiti si mudei de usturoi...wow...ce bun...pun si telefonul putin la incarcat si apoi plecam amandoi spre Vama-Veche...
Ajung in Vama,ora 00..00...instalez cortul si mai comversam cu omul care avea Campingul.Pe om il cheama Nicu si am devenit prieteni buni in timpul cat am stat in Vama-Veche...
Te salut Nicu...sper sa ne revedem curand...
Campingul este pe dealul de la intrarea in Vama chiar in spatele Cherhanalei Piratilor..
Ma culc,dorm dus pana dimineata..
Luna,Vama-Veche si somn......
Dimineata la ora 6 ma trezesc si merg pe plaja...ciocan usor,deschid usa si spun cu voce tare....AM AJUNS ACASA......
Vama Veche vazuta de sus.
Rasarit de soare si plaja din Vama....
Batranul si Marea...
..........Cherhanaua..........
Gasesc un gard superb facut doar din Rapane...
De altfel si locatia se integreaza bine in peisajul Vamii....
Trabanturile tranformate in mese si scaune de terasa..la terasa "La Canapele"
In capatul Vamii spre graniceri este un fel de far locul se numeste "La Ancora"
Alte terase traznite...mese si scaune facute din schiuri....?!?!?!
Gasesc un bar ce pare pe gustul meu,,,Road to Hell....beau si eu prima bere dupa drumul parcurs.Vreau sa spun ca eu sunt un bautor serios de bere insa pe tot parcursul drumului nu am baut nimic.Efortul facut nu imi permitea plus ca nici organizmul nu mi-a cerut alcool...
Vama este scumpa...o bere la doza 8 lei...mai scump ca in Mamaia deci moderatie cu cheltuielile...
In zilele care am stat in Vama-Veche am tot colindat prin Mangalia,Olymp,Saturn,2 Mai,..prin Bulgaria...
In portul din Mangalia zaresc 4 fregate romanesti ancorate la mal......
Vizitez si muzeul maritim din Mangalia....Torpile,Tunuri,Mitraliere.....etc....
Bucifal alaturi de armamentul greu ,alaturarea pare ca-i prieste si sant si eu mandru de el...
Aici in Vama este instalata tabara mea..Vreau sa mentionez ca pe parcursul sederii mele aici am intalnit in Camping un om deosebit.Andrei se numeste.Un om de la care am avut ce invata si cu care am avut subiecte frumose de discutie.....Te salut Andrei.....
Cortul,Bucifal si multa voie buna.Vama Veche este pentru oameni dezinhibati ori iti place ori nu.Nu este cale de mijloc....
In ultima seara inainte de plecare urc treptele,inchid usor usa si imi spun ...Pe curand Mare...
Urmatoarea zi ma intalnesc cu fi-miu si plecam amandoi cu masina spre Bucuresti refacand drumul facut de mine invers..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu